Testele și evaluările pentru ADHD: Ghid complet pentru oricine vrea să afle sigur

Așa că te-ai gândit că poate ai ADHD. Ai citit despre simptome, te-ai regăsit în descrieri și acum te întrebi: “Ok, dar cum aflu sigur?” Hai să-ți explic exact cum arată procesul de evaluare pentru ADHD, fără termeni complicați și fără mister.

Vestea bună: există un proces clar. Vestea mai puțin bună: nu există un singur test simplu de tipul “bifează căsuțele și află în 5 minute”. ADHD-ul e complicat, deci evaluarea e mai complexă. Dar asta e de fapt un lucru bun – înseamnă că diagnosticul va fi precis.

De ce nu există un test simplu?

Înainte să intrăm în detalii, să clarificăm ceva important: nu există niciun test de sânge, scanare cerebrală sau chestionar online care să îți spună cu certitudine că ai ADHD.

De ce? Pentru că ADHD-ul e o tulburare comportamentală și cognitivă. Nu poți să-l vezi pe o radiografie. Nu apare în analizele de sânge. Diagnosticul se bazează pe pattern-uri de comportament care au fost prezente de când erai copil și care îți afectează serios viața.

E ca și cum ai încerca să diagnostichezi faptul că cineva e un șofer prost. Nu există un test de sânge pentru asta – trebuie să îl vezi cum conduce, să afli istoricul lui, să vorbești cu oameni care au fost pasageri. La fel e și cu ADHD-ul.

Cine poate diagnostica ADHD?

Nu oricine poate pune un diagnostic de ADHD. Trebuie să fie un psihiatru sau un psiholog clinician specializat în ADHD la adulți (dacă ești adult).

Medicul de familie poate fi punctul de plecare – îi spui ce simptome ai și el te trimite la specialist. Dar diagnosticul final trebuie să vină de la cineva care știe ADHD-ul în detaliu.

Atenție la:

• “Teste online gratuite” care îți promit diagnostic – astea sunt doar indicative, nu diagnostice reale

• Specialiști care îți dau diagnostic după o singură întâlnire de 15 minute – un diagnostic corect necesită timp

• Oricine îți vinde suplimente sau cursuri “pentru ADHD” înainte să ai un diagnostic oficial

Etapele evaluării pentru ADHD

Evaluarea corectă pentru ADHD are mai multe etape. Fiecare e importantă și fiecare adaugă o piesă la puzzle.

Etapa 1: Interviul clinic inițial

Asta e prima și cea mai importantă parte. Te întâlnești cu specialistul și aveți o discuție detaliată – de obicei 1-2 ore, uneori chiar mai mult.

Ce întrebări vei primi:

Despre simptomele actuale:

• Ce probleme ai acum? (concentrare, organizare, impulsivitate, etc.)

• De cât timp?

• Cât de mult îți afectează viața? (la muncă, în relații, acasă)

• Ce-ai încercat până acum să rezolvi problema?

Despre copilăria ta:

• Cum erai la școală? (note, comportament, relații cu profesorii)

• Ce ziceau părinții/profesorii despre tine?

• Aveai probleme cu temele, organizarea, ascultatul instrucțiunilor?

• Erai agitat sau mai degrabă visător?

Atenție mare aici: simptomele ADHD trebuie să fi fost prezente înainte de 12 ani. Nu înseamnă că trebuia să fii diagnosticat atunci, dar comportamentele trebuiau să existe. Dacă problemele au apărut brusc la 30 de ani, probabil nu e ADHD (sau nu e doar ADHD).

Despre istoricul familial:

• Cineva din familie are ADHD sau simptome asemănătoare?

• ADHD-ul e genetic, deci e relevant să știi dacă mama, tata, frații au avut probleme similare

Despre sănătatea ta generală:

• Alte probleme de sănătate (tiroidă, somn, etc.)

• Medicamente pe care le iei

• Consum de alcool, cafea, alte substanțe

• Nivelul de stres, anxietate, depresie

De ce toate astea? Pentru că multe alte probleme pot arăta ca ADHD: depresia, anxietatea, problemele de tiroidă, lipsa de somn, stresul cronic. Specialistul trebuie să excludă toate acestea.

Etapa 2: Chestionare și scale standardizate

După interviul inițial, vei completa o serie de chestionare. Astea sunt validate științific și ajută la măsurarea simptomelor.

Cele mai folosite chestionare în România:

DIVA 5.0 (Diagnostic Interview for ADHD in Adults)

• E interviul structurat standard pentru adulți

• Se bazează pe criteriile din DSM-5 (manualul oficial de diagnostic)

• Evaluează cele 18 simptome de bază ale ADHD-ului

• Are două părți: una despre copilărie, una despre prezent

• Pentru fiecare simptom există exemple concrete de comportamente

De exemplu, pentru “pierde des lucruri importante”, chestionarul întreabă despre situații specifice: pierzi cheia mașinii? uiți unde ai pus portofelul? pierzi documente importante?

ASRS (Adult ADHD Self-Report Scale)

• Un chestionar mai scurt, de screening

• 18 întrebări despre cât de des ai anumite simptome

• Uneori e folosit ca primul pas, înainte de evaluarea completă

Chestionare pentru trăsături de personalitate și emoționale

• Evaluează dacă ai și anxietate, depresie, probleme de personalitate

• Important pentru a vedea tabloul complet, nu doar ADHD-ul izolat

Etapa 3: Informații de la alții (dacă e posibil)

Partea asta e super utilă, dar nu întotdeauna posibilă: specialistul vrea să vorbească cu cineva care te cunoaște bine – partener, părinte, prieten apropiat.

De ce? Pentru că oamenii cu ADHD adesea nu realizează cât de mult îi afectează simptomele. Te-ai obișnuit cu haosul tău și ți se pare normal. Dar altcineva poate spune: “Da, ea uită MEREU întâlnirile” sau “El întrerupe conversațiile constant”.

Mai ales pentru copilărie – părinții își amintesc mult mai bine cum erai tu la 8 ani decât îți amintești tu.

Nu e obligatoriu să aduci pe cineva, mai ales dacă relațiile tale cu familia nu sunt bune sau nu ai pe nimeni apropiat. Dar dacă poți, ajută enorm.

Etapa 4: Teste neuropsihologice (opțional, dar util)

Unii specialiști folosesc și teste cognitive – astea măsoară cum funcționează creierul tău în practică, nu doar ce simptome raportezi.

Exemple de teste:

Teste de atenție și concentrare:

• CPT (Continuous Performance Test) – stai la calculator și trebuie să apesi un buton când vezi anumite stimuli. Măsoară cât de bine te concentrezi pe perioade lungi și dacă reacționezi impulsiv

• Test Stroop – vezi cuvinte colorate și trebuie să spui culoarea, nu cuvântul. E greu! Măsoară controlul inhibițional (capacitatea de a-ți controla impulsurile)

• Testul Conners CPT – similar cu CPT, special pentru ADHD

Teste de memorie de lucru:

• Ți se dau sarcini care necesită să ții informații în minte în timp ce faci altceva

• Oamenii cu ADHD au adesea probleme aici

Teste de funcții executive:

• Wisconsin Card Sorting Test – sortezi cărți după reguli care se schimbă. Măsoară flexibilitatea cognitivă

• Teste de planificare și organizare

Teste de IQ:

• Nu pentru că ADHD-ul afectează inteligența (nu afectează!)

• Ci pentru a vedea dacă există discrepanțe – de exemplu, IQ înalt dar performanță slabă în viața reală sugerează că ceva blochează potențialul

Chestionare pentru depresie și anxietate:

• Pentru a vedea dacă există și alte probleme concomitente

• ADHD-ul vine adesea cu anxietate și depresie

Etapa 5: Examen fizic și analize (opțional)

Uneori medicul psihiatru cere și:

• Analize de sânge (tiroidă, deficit de vitamine, etc.) – pentru a exclude alte cauze

• Evaluare cardiologică – înainte de a prescrie medicație stimulantă

• Evaluarea somnului – problemele de somn pot mima ADHD-ul

Nu, nu există “analiză pentru ADHD”. Astea sunt pentru a exclude alte probleme care pot cauza simptome similare.

Criteriile DSM-5 pentru diagnostic

Ca să primești diagnostic de ADHD, trebuie să îndeplinești anumite criterii clare din DSM-5 (manualul de diagnostic folosit în toată lumea).

Pentru ADHD predominant inatent:

• Minim 5 simptome de inatenție (6 la copii) prezente timp de minim 6 luni

• Simptomele afectează semnificativ viața ta

• Au început înainte de 12 ani

• Apar în cel puțin două contexte diferite (acasă și la muncă, de exemplu)

Pentru ADHD predominant hiperactiv-impulsiv:

• Minim 5 simptome de hiperactivitate-impulsivitate (6 la copii)

• Aceleași condiții ca mai sus

Pentru ADHD tip combinat:

• Minim 5 simptome din fiecare categorie

• Aceleași condiții

Plus:

• Simptomele nu se explică mai bine prin altă tulburare (schizofrenie, tulburare bipolară, etc.)

• Nu apar doar în contextul unei alte probleme (doar când ești super stresat, de exemplu)

Cât durează evaluarea?

Variabil, dar de obicei:

• Primul interviu: 1-2 ore

• Completarea chestionarelor: 1-2 ore (unele acasă, unele la cabinet)

• Testele neuropsihologice (dacă se fac): 2-4 ore

• Întâlnire pentru rezultate și discuția diagnosticului: 1 oră

Total: Între 2-3 săptămâni de la prima programare până la diagnostic final, cu 2-4 întâlniri.

Nu te aștepta la un diagnostic în prima ședință de 30 de minute. Dacă primești unul, e suspect.

Cât costă?

În România, prețurile variază, dar să te aștepți la:

• Consultație inițială psihiatrie: 250-500 lei

• Evaluare psihologică completă (cu teste): 800-1500 lei

• Total pentru proces complet: 1000-2000 lei, în funcție de clinică și de câte teste se fac

E scump? Da. Merită? Absolut, dacă ai cu adevărat ADHD și diagnosticul îți schimbă viața.

Unele clinici private și organizații oferă și opțiuni mai accesibile. Merită să cauți și să întrebi.

Ce se întâmplă după evaluare?

Dacă diagnosticul este ADHD:

• Primești un raport scris cu diagnosticul

• Discutați opțiunile de tratament (medicație, terapie, coaching)

• Se stabilește un plan de urmărire

Dacă diagnosticul NU este ADHD:

• Ți se explică ce altceva ar putea fi (anxietate, depresie, probleme de somn, etc.)

• Primești recomandări pentru ce să faci mai departe

• E important: dacă nu e ADHD, e totuși ceva care îți afectează viața și merită rezolvat

Dacă nu e clar:

• Uneori diagnosticul nu e evident după prima evaluare

• Poate fi nevoie de monitorizare câteva luni sau de evaluări suplimentare

Pot să mă pregătesc pentru evaluare?

Da! Iată ce poți face înainte să mergi la specialist:

1. Ține un jurnal de simptome
Scrie timp de 1-2 săptămâni:

• Când ai probleme de concentrare

• Când faci lucruri impulsive

• Când uiți lucruri importante

• Cum te afectează la muncă, acasă, în relații

2. Caută informații despre copilăria ta

• Caiete vechi (comentariile profesorilor sunt aur curat!)

• Vorbește cu părinții despre cum erai

• Fotografii, amintiri, orice îți poate reîmprospăta memoria

3. Fă o listă de întrebări
Nu te du nepregătit. Scrie ce vrei să afli:

• Cum arată tratamentul?

• Cât durează?

• Efecte secundare ale medicației?

• Ce alternative există?

4. Fii sincer
Nu exagera simptomele ca să “garantezi” diagnosticul. Nu le minimiza de rușine. Spune exact cum e – specialistul e acolo să te ajute, nu să te judece.

Red flags: când evaluarea NU e făcută corect

Fugi repede dacă:

• Ți se dă diagnostic fără interviu detaliat

• Nu te întreabă despre copilărie

• Îți prescrie medicație în prima ședință fără evaluare completă

• Îți cere bani mari în avans fără să explice procesul

• Îți spune “toată lumea are puțin ADHD” – nu, nu e așa

• Minimizează simptomele tale sau te face să te simți vinovat

Caută specialist care:

• Își ia timp (minim 1 oră pentru prima consultație)

• Pune întrebări detaliate

• Explică procesul clar

• E deschis la întrebări

• Are experiență specifică cu ADHD la adulți

Și dacă testul e negativ dar eu tot simt că am ADHD?

Se întâmplă. Posibilități:

1. Chiar nu e ADHD, dar e altceva – și e ok! Anxietatea, depresia, traumele pot mima ADHD-ul perfect. Tratamentul potrivit pentru adevărata problemă te va ajuta mult mai mult.

2. Evaluarea nu a fost completă – dacă simți că specialistul nu a investigat suficient, e ok să ceri o a doua opinie. Specialiști diferiți pot avea concluzii diferite.

3. E ADHD, dar mai ușor – poate ai simptome sub pragul de diagnostic oficial. Nu primești eticheta “ADHD”, dar tot poți beneficia de strategii și tehnici pentru gestionarea simptomelor.

4. E ADHD, dar bine mascat – mai ales la femei, care au dezvoltat strategii de compensare puternice. O evaluare de la un specialist cu experiență specifică în ADHD la femei adulte poate ajuta.

Concluzia simplă

Evaluarea pentru ADHD nu e un simplu test, e un proces. Dar e un proces care merită parcurs dacă simptomele îți afectează serios viața.

Nu te teme de evaluare. Nu e un examen la care poți să pici. E o investigație pentru a înțelege cum funcționează creierul tău și cum poți trăi mai bine.

Și indiferent de rezultat – ADHD sau nu – faptul că ai făcut acest pas înseamnă că îți pasă de sănătatea ta mentală și vrei să îți îmbunătățești viața. Asta în sine e un câștig uriaș.

Nu amâna. Dacă te-ai regăsit în simptomele ADHD-ului și te afectează viața, programează-te la un specialist. Poate fi începutul unei vieți complet diferite – una în care în sfârșit înțelegi de ce funcționezi cum funcționezi și ai instrumentele să faci lucrurile mai ușor.